La mulţi ani cu sănătate!


Sentimentele, impresiile, senzaţiile care ne conduc viaţa ţin de câte o parte specială din fiecare dintre noi. Acea parte care e un mic bolid. Când mergem cu pas ferm, ne agităm, ne avântăm pur şi simplu în orice situaţie. Când întreaga noastră fiinţă emană forţă, hotărâre, impetuozitate. Când suntem foarte critici. Când recunoaşterea meritelor noastre ne stimulează. Când suntem veneraţi. Când avem încredere, credem că suntem înţeleşi şi când suntem convinşi că noi stăpânim situaţia. Când luptăm cu lumea exterioară ca urmare a unor necesităţi lăuntrice. Când e util să avem de învins dificultăţi cauzate de lucruri mărunte, de fleacuri pentru care cheltuim o forţă enormă şi astfel învăţăm să respectăm puterea forţelor ce ni se opun. Când suntem în viaţa reală precum nişte eroi curajoşi, plini de voinţă, intransigenţi, demni de a fi veneraţi. Acea parte din noi care nu acceptă mustrare atunci când greşeşte, pentru că este orbită de propriile motivaţii. Când ne caracterizează expansivitatea şi agresivitatea, când suntem critici cu toţi şi repetăm greşelile. Adesea nu ducem un lucru început la bun sfârşit, uneori ne supraapreciem. Mai apoi interesele şi atracţiile noastre nu sunt stabile. Avem şi zile când o activitate încetează să ne mai intereseze şi o tratatăm cu indiferenţă. Când nu suntem suficient de mobilizaţi şi nu ne cântărim bine deciziile. Uneori suntem superficiali şi distraţi. Alteori, suntem calmi şi cu sânge rece, consecvenţi, prudenţi şi chibzuiţi. Ştim să asteptăm. Adesea, suntem tăcuţi şi ne displace trăncăneală. Vorbim liniştit şi cumpătat, cu pauze, fără a afişa emoţii strindente, cu cele mai discrete gesturi şi mimică. Reţinuţi şi răbdători, cu interese şi relaţii constante. Suntem timizi sau suporăm uşor singurătatea. Suspicioşi şi cu o sensibilitate exagerată. Din cale afară de supărăcioşi. Nesociabili, nu împărtăşim nimănui propriile gânduri, uneori inactivi şi sfioşi. Docili. Căutăm compasiune şi ajutor din partea altora. Aşa iau formă o parte din manifestările noastre. Cum ar fi ca în 2013 recunoştinţa să fie punctul de plecare pentru toate acestea şi oricare altele? 

         

No comments: