the return of the ... native

m-am întors. îmi cer scuze că o săptămână întreagă aţi suferit (între ghilimele ...) cu mul mantra pe care am lăsat-o să vă cânte pe pagina mea cea roz. am vrut să schimb pe gotan project pentru trexel da văd că nu sunt şanse în seara asta, nu îmi pot accesa cutia cu muzică, will do that tomorrow, mersi de înţelegere. totuşi, cineva se bucură de el, citez din roxana mea tu pizda! scuza-ma! dar asta e un cantec pe care il caut de atata vreme!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! de pe blogul tau! de unde il ai? (scuzaţi cuvintele prea personale, gen scuza-mă, blog, a avea şi cântec, noi ne iubim până la măduvă and back)
deci, am revenit. rugăminte. până când daţi cu nasul între rândurile acestea, vă rog ascultaţi lambada din linkul de mai jos - opriţi mantra, please ... am revenit de peste hotare sau mai precis din excursia legendară cu care am înnebunit poporul, cum că aş vrea să mă duc undeva unde să nu am tangenţă cu nimeni din lumea mea obişnuită. na, m-am dus cu business şi m-am întors din vacanţă. din 2005 aşteptam un şir de zile în care să stau, să nu mă bage nimeni în seamă şi nici eu să nu bag pe nimeni în seamă. le-am trăit acum. deşi am avut un fel de companie, mă felicit pentru capacitatea de a ignora o persoană acră, pe care aş bate-o în fiecare zi de trei ori dacă ar fi din familia mea.
n-am să vă scriu despre belgia, am să vă spun că mi-au înviat visele. am dormit ca un bebe. am băut cacao cu lapte în fiecare dimineaţă şi am umblat prin ploaie zi de zi, fără umbrelă. am mâncat ciocolată până mi s-a făcut rău de la ea. am respirat cu adevărat aşa cum ştiu eu să respir bucuria.
şi-am să vă spun un secret. l-am visat pe vecinul meu care-mi plăcea încă din clasa a şasea, când dansam lambada împreună ... am visat că ne ţineam de cap unul pe celălalt şi ne uitam unul la altul şi mi se părea cea mai vie îmbrăţişare pe care am simţit-o vreodată. probabil vă sună strange, dar eu sunt uimită cât de vie era senzaţia şi după ce m-am trezit. de fapt, mă ţine din 1990 ... aşa că ...